Încă un PAS spre Europa în Moldova după alegerile parlamentare anticipate

, de Roxana Andrian

Încă un PAS spre Europa în Moldova după alegerile parlamentare anticipate
Drapelul Moldovei. Sursa : Pixabay

Partidul pro european PAS al Președintei Moldovei, Maia Sandu, a cîștigat o mare victorie la alegerile legislative de peste Prut, unde a obținut o majoritate absolută. Însă organizarea acestui scrutin nu a fost un lucru ușor. Parlamentul de peste Prut, în fosta sa formațiune, a tentat să acapareze Curtea Constituțională prin revocarea nominării Președintei sale, după ce acesta a concluzionat asupra posibilității organizării alegerilor parlamentare anticipate. După care, coaliția parlamentară de la putere PSRM-Șor a încercat să instaureze starea de urgență, care ar fi amînat cu două luni această votare foarte așteptată.

Odată cu Maia Sandu ajunsă la Președinție în decembrie 2020, guvernul Chicu a demisionat. Un guvern interimar a fost format, în așteptarea Parlamentului de a investi un nou executiv. Instituțiile politice ajung într-un impas, în special din cauza tensiunilor dintre Președinție și Parlament, din cauza unui Guvern interimar cu mai puține atribuții, dar și din cauza stării de urgențe, care a adăugat constrîngeri suplementare.

Lovitura ratată la statul de drept dată de către coaliția PSRM-Șor

Avizul Curții Constituționale din 15 aprilie asupra reunirii tuturor condițiilor pentru organizarea alegerilor legislative anticipate ar fi trebuit să reprezinte finalul acestui episod tensionat dintre instituțiile moldovenești. Însă, coaliția parlamentară PSRM-Șor a încercat o veritabilă lovitură la statul de drept pe 16 aprilie. Atunci, Parlamentul a luat hotărîrea prin care era anulată nominarea Președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, efectivă deja din 2019. Aceasta este o atitudine dizgrațioasă prin care legislatorul a încercat să cîștige influență asupra judecătorul constituțional, care beneficiază de independentă și inamovibilitate în virtutea Legii fundamentale.

Încercarea neizbutită a parlamentului de a amîna alegerile legislative instaurînd starea de urgență

Proiectul de lege al guvernului interimar instaurînd starea de urgență sanitară de pe 1 aprilie pînă pe 31 mai 2021 a fost votat de către fosta majoritate parlamentară PSRM-Șor, generînd astfel numeroase critici. Printre altele, nicio măsură propusă de acest text legislativ nu viza a încetini criza sanitară. Marea miză urmărită de către coaliția de la putere era de a amîna alegerile anticipate, care nu ar fi putut fi organizate într-o perioadă de stare de urgență. Însă, scrutinul putea fi declanșat întrucît fostul Parlament nu reușise să investească un nou guvern după demisia Prim-Ministrului Ion Chicu din decembrie 2020.

Experții au avansat ipoteza după care amînarea alegerilor anticipate ar fi putut beneficia majorității parlamentare PSRM-Șor, care ar fi cîștigat timp astfel pentru a putea crea scheme de fraudă electorală mai complexe.

Problematica constituționalității inițiativei stării de urgență de către un guvern interimar a fost adresată Curții Constituționale de peste Prut. Pe 28 aprilie 2021, jurisdicția supremă a concluzionat asupra neconstituționalității stării de urgență, întrucît inițiativa unui astfel de proiect nu aparține decît Președinției și guvernului plenipotențiar.

Marea victorie a partidului PAS în cadrul alegerilor legislative anticipate de pe 11 iulie

Decretul dizolvării Parlamentului a fost semnat pe 28 aprilie 2021 și a stabilit data scrutinului la 11 iulie.

După numărătoarea completă a voturilor, marele cîștigător a fost partidul prezidențial al Maiei Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate - PAS), care a strîns 52.8% din totalul exprimat. Doar alte două formațiuni politice au reușit să depășească pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlamentul unicameral : partidul fostului Președinte Igor Dodon - BECS (Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor , coaliție social-democrată, pro-rusă) - și partidul oligarhului Ilan Șor - partidul Șor (național conservator, pro-rus).

Parlamentul de peste Prut va fi mai puțin fragmentat pentru această nouă legislatură cu doar cele trei partide. Se va vedea dacă configurația acestei instituții va rămîne aceeași pînă la finalul mandatului său în 2025. Instabilitatea din ultimii ani în Moldova s-a datorat mult numărului important al partidelor cu ideologii foarte apropiate în Parlament, dar și practicii foarte des întîlnite de traseism politic, care constă în schimbarea afiliației politice a deputaților aleși. Combinarea acestor două fenomene a rezultat în schimbarea a nu mai puțin de patru coaliții în legislatura 2019-2021.

Astăzi, partidul PAS cu cei 63 deputați din 101 ar putea aduce o perioadă de stabilitate politică vecinilor noștrii. Dubla victorie a acestui partid la ultimele doua votări reprezintă un mesaj puternic adresat Uniunii europene : Moldovenii sunt gata să își asume responsabilitatea lungii călătorii spre direcția celor douăzeci și șapte de State membre ale UE.

Portofoliu

Vos commentaires

moderare à priori

Attention, votre message n’apparaîtra qu’après avoir été relu et approuvé.

Qui êtes-vous ?

Pour afficher votre trombine avec votre message, enregistrez-la d’abord sur gravatar.com (gratuit et indolore) et n’oubliez pas d’indiquer votre adresse e-mail ici.

Ajoutez votre commentaire ici

Ce champ accepte les raccourcis SPIP {{gras}} {italique} -*liste [texte->url] <quote> <code> et le code HTML <q> <del> <ins>. Pour créer des paragraphes, laissez simplement des lignes vides.

Suivre les commentaires : RSS 2.0 | Atom