Încotro merg partidele politice europene? (I)

Partea I: Încotro merg partidele de stânga și centru stânga din UE?

Toate statele nordice vor avea guverne de centru-stânga în 2021, prima dată după 1959. Același lucru este posibil și după alegerile federale din Germania. Franța are la guvernare un partid care în alegerile următoare va avea competiție serioasă din partea stângă a spectrului politic și va trebui să-și reorienteze politicile. În Regatul Unit, guvernul conservator este contestat pentru numeroase politici de stânga în plan național, excepția fiind probabil tema migrației (cel mai recent a propus creșterea impozitului progresiv pe dividente).

În acest context, câteva state din Europa Centrală și de Est se remarcă prin absența stângii democrate de orice natură (România, Polonia și Ungaria fiind exemplele clasice). Mai mult, s-au mișcat politic spre extrema dreaptă, însuși partidele care se consideră tradițional de stânga preluând temele extremei drepte. Oportunitățile de cooperare politică între acestea și Europa pot suferi fracturi în perioada următoare, date de deconectarea aproape totală de la temele stângii democratice moderne.

Care sunt aceste teme? În acest articol prezint preocupările stângii centriste din Norvegia, Germania și Spania. În articolele următoare voi arăta deconectarea dinamicii politice românești și de preocupările partidelor de centru-dreapta din Europa, continuând seria de articole cu situația liberalilor, verzilor, și conservatorilor europeni.

Norvegia: Partidul Muncitoresc

Partidul Muncitoresc a câștigat alegerile după mulți ani. În planul pentru primele 100 de zile găsim următoarele acțiuni centrate pe facilități fiscale, școală, transport public, refacerea schemelor de sprijin social, oprirea privatizărilor în sistemul feroviar, sănătate și nu numai, creșterea exporturilor, locuri de muncă, energie și nu numai.

Ce măsuri concrete sunt propuse? Câteva exemple:

• scăderea impozitului pe venit pentru un anumit prag, precum și creșterea progresivă pentru cei aflați de partea cealaltă a pragului;
• încurajarea învățământului vocațional;
• extinderea serviciului public gratuit de sănătate dentară până la 21 de ani și la jumătatae prețului pentru cei între 22 și 25 de ani;
• sprijin bugetar pentru serviciile de îngrijire a sănătății mintale;
• finanțarea suplimentară a spitalelor pentru tratarea bolilor grave;
• reducerea accesului general la locuri de muncă temporare și interzicerea angajărilor care dislocă locurile de muncă permanente;
• dezvoltarea unui model norvegian pentru viața în câmpul muncii;
• dezvoltarea unui plan de acțiune împotriva dumpingului social în sectorul de transporturi;
• restructurarea verde a sectorului transportului naval de mărfuri;
• scheme pentru ca fiecare localitate să aibă cel puțin o stație de încărcare electrică;
• creșterea taxei pe carbon corelată cu scăderea altor taxe și impozite;
• impulsionarea exporturilor în domenii separate de petrol și gaze;
• oprirea privatizărilor în sectorul feroviar, sănătate, îngrijire, curățenie în forțele armate;
• îmbunătățirea schemei de sprijin pentru ochelari pentru copii;
• creșterea deducerilor pentru navetiști;
• reducerea costului pentru grădiniță.

De precizat că, pe lângă acest plan pentru primele 100 de zile, programul laburist conține și o puternică componentă verde, precum și planuri de dezvoltare pentru fiecare regiune a țării.

Germania: Partidul Social Democrat

În Germania, alegerile federale au loc la sfârșitul lui septembrie 2021. Tema principală a social-democraților este respectul pentru muncă. Sprijin pentru ca prim-candidatul lor să ajungă cancelar federal a ajuns la 41% în unele sondaje de opinie.

Schimbările climatice se află printre temele centrale. Campania SPD propune ca Germania să devină neutră din punct de vedere climatică până în 2045, în timp ce în sectorul energetic vrea să atingă acest punct până în 2040. Acest lucru este asociat și cu creșterea capacității de producție și depozitare a energiei regenerabile, precum și cu crearea de noi locuri de muncă. 50% din electricitatea folosită de Germania provine din regenerabile. SPD propune ca Germania să devină prim piață pentru tehnologii bazate pe hidrogen până în 2030. Transformarea economiei cuprinde și investiții țintite în infrastructură și inovație.

Tranziția către o economie circulară este, de asemenea, pe agendă. Acest lucru nu presupune doar reducerea deșeurilor finale, ci și schimbarea unor procese de producție intr-unele mai prietenoase cu mediul.

Ce mai propun social-democrații germani?

• creșterea acoperirii companiilor și industriilor cu acorduri colective de muncă;
• adoptarea unei legi privind conformitatea salarizării și plăților în contractele de achiziții publice;
• eliminarea contractelor de muncă pe timp determinat fără motive factuale;
• creșterea drepturilor lucrătorilor în mediul digital;
• consolidarea pensiei de bază;
• adoptarea de sisteme de generare a energiei solare pe toate clădirile care permit acest lucru, începând cu cele publice;
• pompe de căldură pentru cel puțin cinci milioane de locuințe până în 2030;
• creșterea atractivității transportului feroviar;
• 15 milioane de autovehicule electrice în Germania până în 2030;
• transformarea Germaniei într-un centru de producție a bateriilor și de reciclare a celor folosite;
• introducerea unei limite de 130 de km/h pe autostrăzile federale;
• dreptul la o educație digitală pentru toți;
• încurajarea cercetării în medicină personalizată;
• extinderea centrelor de îngrijire din zonele rurale;
• creșterea bugetului pentru cercetare și dezvoltare la 3,5% din PIB;
• introducerea unei taxe minime pentru fundațiile de familie;
• introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare;
• construcția a 400.000 de noi apartamente în fiecare an, dintre care 100.000 cu sprijin social;
• o schemă universală de ucenicie pentru tineri;
• un moratoriu privind chiriile, cu excepție de indexare cu inflația, pentru zonele dense;
• promovarea unui program pentru achiziții de locuințe pe modelul „tinerii cumpără locuințe vechi”, neocupate;
• sprijinirea dreptului la locuire al persoanelor fără adăpost;
• creșterea alocației pentru copii la 250 de euro, în funcție de cheltuielile familiilor medii pe educație și sprijinire a copiilor;
• extinderea cadrului de sprijin pentru locuire pentru tineri și crearea mai multor spații de lucru pentru tineri;
• crearea unui mecanism pentru un an de de voluntariat după școală pentru tinerii sub 27 de ani;
• crearea de standarde de protecție a copiilor și tinerilor și în spațiul digital;
• verificarea și certificarea publică a algoritmilor cu impact în viața și oportunitățile persoanelor;
• măsuri împotriva violenței domestice;
• municipalitățile trebuie să asigure că spitalele care primesc fonduri publice oferă posibilitatea de avort ca măsură de îngrijire de bază, sprijinind astfel autodeterminarea decizională a persoanelor, indiferent de statut relațional sau de venit;
• adoptarea unei legi pentru promovarea democrației, orientată pentru sprijinirea asociațiilor, proiectelor și inițiativelor împotriva inamicilor unei societăți deschise;
• sprijinirea voluntariatului în cluburi sportive, pompieri, biserică și comunități religioase, bănci de alimente, organizații pentru refugiați și altele;
• asigurarea intervenției serviciilor acolo unde libertatea religioasă este transformată în fanaticism religios;
• promovarea dezvoltării unei culturi postcoloniale pentru memorie;
• adoptarea de măsuri împotriva radicalizării în închisori a infractorilor;
• combaterea condițiilor de muncă precare la care sunt expuși lucrătorii sezonieri.

Am evidențiat mai multe în acest caz, deoarece campania electorală a avut loc în această perioadă.

Spania: Partidul Socialist Muncitoresc

În Spania, Guvernul Pedro Sanchez se află la al doilea mandat, împlinind doi ani în câteva luni. Este un guvern minoritar de coaliție format din Partidul Socialist Muncitoresc și Podemos, alături de numeroși independenți. Transformarea ecologică și digitală a fost încă din alegeri între prioritățile principale. Mai mult, Spania a reușit să pună pe agenda europeană câteva teme de interes în timpul crizei COVID-19. De asemenea, s-a folosit de PNRR pentru a promova unul dintre cele mai ambițioase planuri de transformare digitală și ecologică din UE.

• combaterea fraudei în domeniul muncii și a precarității;
• recuperarea rolului negocierilor colective;
• sprijin pentru internaționalizarea companiilor spaniole;
• măsuri împotriva violenței domestice;
• sprijin pentru acces la tratamente de reproducere asistată;
• educație în sprijinul valorilor constituționale;
• gratuitatea cărților și materialelor pentru școală;
• eliminarea coplăților din sistemul de sănătate;
• dezvoltarea unei strategii pentru sănătate mintală și prevenirea suicidului;
• protejarea tuturor tipurilor de familie;
• interzicerea decuplării de la apă, electricitate și gaz în situațiile de vulnerabilitate;
• adoptarea unei reglementări privind publicitatea pariurilor cu scopul prevenirii adicțiilor;
• consolidarea controlului fiscal al marilor contributori;
• reducerea TVA-ului pentru produsele de igienă feminină;
• consolidarea agenției privind conflictele de interese;
• adoptarea unei legi împotriva discriminării persoanelor LGBT;
• în sprijinul memoriei democratice, adoptarea unei legi privind memoria istorică;
• consolidarea dreptului constituțional la un mediu curat;
• sprijinirea tranziției ecologice și digitale a industriei;
• sprijinirea alinierii politicii agricole cu ecosistemele;
• fonduri suplimentare de cercetare pentru proiectele de cercetare în zone strategice;
• asigurarea dreptului la deconectare;
• avansarea digitalizării administrației.

Am evidențiat o serie de extrase din programele politice și electorale ale partidelor de centru stânga ale unor partide europene pentru a evidenția temele care au intrat pe agendă. Nu lipsesc temele majore în toate cazurile, însă nu le-am mai evidențiat - după cum se vede, sunt măsuri ce privesc taxarea, crearea de locuri de muncă, industria, educație și nu numai. Sunt însă măsuri concrete în cele mai multe cazuri și nu doar slide-uri cu grafice și câteva măsuri prezentate cu multe grafice. Nu este de mirare decuplarea dintre politică și cetățeni când mediul politic nu mai prezintă niciun interes nici pentru interesul public, nici pentru cel personal al alegătorilor (cu excepția celor implicați direct). De ce să mergi la vot când, oricine ar ieși după, este dezinteresat de condițiile de trai, de mersul economiei, de prezent și chiar de viitor? Ori să votezi sloganuri care nu merg dincolo de acest pas al câtorva cuvinte folosite în campanie?