Încotro merg partidele politice europene? (II)

{{}}Partea a II-a: Încotro merg partidele de centru din UE?{{}}

Partidele centriste au revenit în centru atenției cu ocazia deprofesionalizării celor din alte spații politice. Acestea nu sunt tradiționale, însă acum aduc o gamă largă de combinații ideologice și doctrinare. Și nu sunt neapărat liberale, după cum arată împărțirea unor partide centriste din Parlamentul European. În trecut, erau în ALDE, astăzi ALDE este parte dintr-un grup mai mare, Renew Europe, dar altele se află în afara acestui cadru.

Echivalentul din România ar fi USRPLUS, dar partidul a preferat să se definească de centru-dreapta, iar gama de soluții pe care o oferă cetățenilor este destul de săracă, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea și utilitatea acestei construcții politice la nivel larg, național.

{{}}Franța: Republica în Mișcare (LREM){{}}

În Franța, LREM a apărut peste noapte, reunind politicienii reformiști din toate direcțiile politice: de la socialiști, de la republicani, de la liberali, de la populiști, de la ecologiști, și nu numai. Politicieni cu experiență au venit în cadrul acestui partid pentru a oferi o soluție unei crize politice. Partidul a câștigat inițial alegerile prezidențiale, formând o platformă în sprijinul președintelui Emmanuel Macron, apoi alegerile parlamentare cu majoritate. Ulterior, și-a dezvoltat baza având peste 150 de primari.

Ce soluții propune?

• un plan de investiții de 15 miliarde de euro pentru tranziția ecologică și energetică;
• eliminarea taxei pe locuire;
• deblocarea celui de-al treisprezecelea salariu;
• reorientarea economiilor spre economia productivă;
• introducerea unui impozit pe averea imobiliară;
• alinierea progresivă a fiscalității aplicabile diesel și creșterea taxei pe carbon;
• deschiderea drepturilor la asigurări de șomaj pentru lucrătorii independenți și pentru antreprenori;
• eliminarea unor impozite aplicate microîntreprinderilor;
• crearea unui cod pentru munca digitală;
• crearea unui fond pentru industrie și inovație;
• apărarea companiilor strategice;
• aplicarea de sancțiuni comerciale țărilor care nu respectă clauzele sociale și de mediu din acordurile comerciale europene;
• consolidarea rolului reprezentanților salariaților;
• sprijinirea egalității de șanse în companii;
• pregătire anticipatorie pentru restructurări și reindustrializarii;
• un program de investiții în lupta împotriva aglomerărilor din transport;
• sprijinirea transformării digitale a rutelor și trenurilor;
• lărgirea accesului la drepturi sociale;
• transparentizarea procesului de atribuire a locuințelor sociale;
• aplicarea unei garanții de tineret pentru câteva sute de mii de tineri;
• recrutarea a 10.000 de polițiști și jandarmi suplimentari pentru activitate în zonele prioritare;
• crearea de centre pentru persoanele radicalizate;
• reducerea numărului de parlamentari și a regimului de pensii al acestora.

{{}} Italia: Mișcarea 5 Stele (M5S) {{}}

În Italia, Movimento 5 Stelle a apărut în 2009. În zece ani de la formare a reușit să ofere, din postura dintr-un partid din afara sistemului clasic, un prim-ministru pentru trei ani de zile, obținând chiar și primarii a două dintre cele mai mari orașe: Roma și Torino.

Ce propunea M5S:

• creșterea eficienței energetice a clădirilor publice;
• reformă teritorial-administrativă;
• moderarea privilegiilor parlamentarilor;
• impulsionarea investițiilor în energie regenerabilă;
• crearea unei cetățenii digitale;
• introducerea „acțiunilor de clasă” în justiție;
• introducerea responsabilității instituțiilor financiare asupra produselor propuse;
• eliminarea monopolurilor în câteva sectoare;
• sprijinirea producției locale;
• descurajarea folosirii autovehiculelor private în zonele urbane aglomerate;
• crearea de spații pentru parcarea bicicletelor;
• garantarea accesului universal și gratuit la serviciile esențiale de sănătate;
• măsuri de medicină preventivă;
• măsuri de sprijin pentru cercetare medicală.

Partidul politic încurajează, de asemenea, măsuri de sprijinire a democrației directe, accesibilizare și încurajare a participării la viața politică și cetățenească, soluționarea problemelor ce țin de sărăcie și precaritate, conservarea și protecția mediului, descurajarea imigrației ilegale, printre altele.

{{}} Olanda: VVD și D66 {{}}

În Olanda, centrul este împărțit de VVD, Partidul Democrației și LIbertății, și D66, Democrați 66. Ambele partide sunt afiliate liberalilor europeni, deși au diferențe semnificative de program politic.

D66 s-a axat în ultimele alegeri, din 2021, pe ideea libertății pentru toată lumea, nimeni lăsat în urmă. Propunerile acestora includ:

• îmbunătățirea calității activității școlare, incluzând calitatea educației, dar și a prânzulului;
• creșterea salarizării și a dotarea adecvată cu materiale a profesorilor;
• crearea unui nou mecanism de sprijin financiar pentru învățământul universitar;
• scăderea până în 2025 a folosirii resurselor naturale cu 30%;
• promovarea agriculturii circulare;
• acțiuni de prevenire a bolilor cronice și obezității prioritizate;
• sprijinirea facilitării obținerii locurilor de muncă;
• construirea a unui milion de noi locuințe;
• sancțiuni mai dure pentru companiile care discriminează la angajare;
• lupta împotriva discriminării la muncă în cazul persoanelor care nasc și împotriva violenței domestice;
• protejarea drepturilor fundamentale sub atacuri din partea marilor corporații tehnologice;
• investiții și reforme în statul de drept.

Având ca prim-ministru pe Mark Rutte, VVD se remarcă cu o agendă liberal-conservatoare, incluzând propuneri precum:

• desfășurarea de misiuni militare pentru apărarea intereselor olandeze;
• combaterea oricărei forme de discriminare;
• luptă globală împotriva schimbărilor climatice;
• includerea energiei nucleare ca parte a mixului energetic;
• construcția de locuințe,
• sprijinirea lucrătorilor din transportul public împotriva comportamentelor anti-sociale;
• pedepse mai dure pentru cei care încalcă regulile de siguranță rutieră;
• mai multe puncte de transfer/noduri intermodale pentru transport;
• creșterea competiției în transportul public;
• disciplină fiscală în zona euro și respectarea angajamentelor;
• ținerea sub control a datoriei publice;
• lupta împotriva evaziunii fiscale și evitării taxării.

Lista de direcții de acțiune și măsuri propuse este lungă. Selecția oferită arantă spectrul larg de măsuri planificate de partidele centriste din Europa.