Moldova : opoziția UE-Rusia în centrul crizei politice

, de Roxana Andrian

Toate versiunile acestui articol : [français] [română]

Moldova : opoziția UE-Rusia în centrul crizei politice

INTERVIU. Cel mai tînăr deputat din Moldova din legislatura 2019-2023, Dinu Plîngău, singurul deputat născut în Republica Moldova și nu în URSS, a acceptat să ne ofere un interviu. De-a lungul schimburilor cu deputatul membru al partidului “Acum Platforma DA”, am putut afla mai multe detalii despre criza politică actuală de peste Prut, dar și despre viziunea sa asupra relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

TNF: Cum se caracterizează politica din Moldova în această perioadă de criză sanitară deosebită?

Dinu Plîngău : Este o perioadă foarte dificilă nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru alte state din Est, care au trecut sub ocupația sovietică, din cauza numeroaselor conflicte politice care nu se termină niciodată. Această situație există din cauza oamenilor politici care nu văd o singură opțiune de dezvoltare. Am tras această concluzie după o comparație cu România, unde partidele consideră că viitorul țării este în cadrul Uniunii europene. La noi mai există și opțiunea alături de statele CSI și Federația Rusă.

Așa apar probleme ideologice cu care se confruntă societatea noastră. Din aceste raționamente este foarte greu să ajungi la un consens politic, mai ales într-o perioadă de criză politică, sanitară și economică. Este o perioadă foarte dificilă care necesită resurse, timp și energie. Dar am speranța că va răsări și aici soarele odată.

TNF: Ai putea explica succint în ce constă această criză politică? De ce, de atâta timp în Republica Moldova, mai mulți Prim Miniștri interimari s-au succedat?

DP : Personal cred că această criză politică este generată de mai multe practici care au fost tolerate în trecut. Acum culegem roadele acestor precedente, mai ales dintr-un aspect juridic.

Această criză a început odată cu alegerile prezidențiale, în care 2 candidați total diferiți s-au confruntat în cadrul al celui de-al doilea tur : unul pro-european (Maia Sandu) și altul pro-rus (Igor Dodon). Odată cu alegerile prezidențiale, guvernul partidului socialiștilor, care ocupa o poziție dominantă în parlament, a demisionat. Acest lucru a fost făcut în tentativa de a pune într-o situație incomodă președintele nou ales.

Practic acum Republica Moldova nu este gestionată și nu știm cine își asumă responsabilitatea pe planul guvernării. Astăzi avem un guvern interimar în demisie care nu are niciun fel de atribuție în situația pandemică și economică. Avem certuri și practic în fiecare zi discutăm despre cum putem depăși criza politică. Majoritatea oamenilor sunt conștienți că acest lucru depinde de cum va fi gestionată criza pandemică în țară. Partidul prezidențial insistă pe alegerile parlamentare anticipate. Acest lucru este și justificat dintr-un punct de vedere politic, pentru că acest partid a avut un rezultat foarte bun la ultimele alegeri, iar perdanții care sunt astăzi majoritari în parlament nu vor alegeri foarte de curând. Iar blocajul principal vine de aici.

TNF: Pe 16 martie am aflat că persoana propusă a fi prim ministru, Mariana Durleşteanu, și-a retras candidatura. Au existat controverse la adresa acesteia?

DP : Cele mai mari controverse au fost legate de aspectul politic, deoarece ea era susținută de o majoritate de stînga, în care intra și „controversatul” partid politic ȘOR implicat în frauda bancară din Moldova, unde peste un miliard de dolari a dispărut din conturile bancare. A fost făcută multă presiune publică, și poate de altă natură și de asta eu cred că ea și-a retras candidatura. Din poziția dumneaiei, ea și-ar fi retras candidatura pentru a nu complica și mai mult criza politică.

TNF: Consideri că alegerile anticipate ar fi o soluție pentru această criză în contextul actual? Mai ales având în vedere ultimele proteste care au avut loc în decembrie 2020.

DP : Eu cred că alegerile anticipate sunt o soluție foarte bună. Bineînțeles că există aspectul crizei sanitare și economice. Practic banii din bugetul Republicii Moldova nu prea sunt. În plus noi avem aproape deja 4 luni în care nu am avut guvern și este o problemă în sensul acesta. Soluția pe care a propus-o partidul meu a fost aceea de a crea un guvern de tranziție cu un termen foarte scurt pentru a identifica bugetul și pentru a prevedea în acest cadru finanțarea alegerilor, dar și procurarea vaccinului. În momentul de față, fără rectificarea bugetului acest lucru nu este posibil, or pentru a rectifica bugetul este nevoie de un guvern plenipotențiar. Poziția partidului meu este următoarea: este nevoie de un guvern pentru o perioadă foarte scurtă pentru a promova cîteva proiecte de legi în 2 scopuri ; primul este acela al combaterii crizei sanitare și economice, iar al doilea este acela al pregătirii unor alegeri libere. În situația actuală, fraudarea alegerilor este foarte probabilă, ținând cont de modelul pe care l-am mai avut cu ocazia altor scrutine.

Acum un nou candidat a fost propus pentru funcția de Prim-Ministru. Urmează să vedem care vor fi consecințele acestui eveniment, dar nu cred că criza politică va fi rezolvată.

Alegerile anticipate sunt o soluție, pentru ca oamenii trebuie să-și spună părerea. Însă, problema este criza sanitară, deoarece rata mortalității a crescut, iar spitalele sunt pline. A organiza un scrutin în această perioadă delicată depășește orice aspect de criza politică, pentru ca ele pot deveni periculoase.

TNF: Moldova suferă de pe urma luptei mondiale pentru vaccin, dar a fost prima țară din Europa, care a beneficiat de 14,400 de doze de AstraZeneca pe 4 martie prin programul Organizației Mondiale a Sănătății - COVAX. Și Președintele României, Klaus Iohannis, a procedat la o donație de 200,000 de doze de vaccin eșalonate în timp. Văzînd că Agenția Medicamentului și dispozitivelor medicale a aprobat vaccinul Sputnik V, mă întrebam care este poziția Parlamentului asupra acestui vaccin. Crezi că ar putea fi văzut ca o piață alternativă pentru Moldova în contextul global al excesului de cerere pentru vaccinurile Astra-Zeneca și Pfizer?

DP : Nu sunt epidemiolog să-mi dau părerea despre corectitudinea vaccinurilor de pe piața actuală. Oricum la noi situația pandemica este deja politizată la maxim.

Republica Moldova este un stat foarte sărac, mic și cu puține relații externe. Astfel la nivelul procurarii vaccinului ne confruntăm cu o problemă enormă pentru că sunt state mai puternice care practic au monopolizat piața vaccinurilor. Republica Moldova face evoluri pentru a procura vaccinuri, însă fără succes. Deci nu prea avem de ales. Unicele vaccinuri ajunse pe teritoriul nostru provin din donații. Și aceste vaccinuri sunt deja insuficiente pentru personalul medical.

În contextul actual, trebuie să avem deschidere pentru toate vaccinurile recunoscute la nivelul internațional. Trebuie neapărat să facem eforturi pentru a le obține. În condițiile în care avem o majoritate pro-rusă, este evident că piața rusească va fi una mai favorabilă. Eu nu sunt specialist și nu mă pot exprima pe acest subiect. Important este însă să nu fie politizată problematica vaccinurilor și să nu fie dată o prioritate pe baza acestor considerente. Noi chiar am avut un proiect de lege în parlament care dă prioritate procurării acestui tip de vaccin. Eu alături de partidul meu am fost împotriva acestui proiect, pentru că nu trebuie să căutăm doar un singur producător de vaccin. Trebuie să încercăm să obținem acolo unde e mai convenabil, mai eficient și mai calitativ.

Dar problema cea mai mare a Republicii Moldova este că ea nu are acces la această piață, fiindcă sunt state care plătesc prețuri superioare pentru un vaccin, pentru ca să fie prioritizate.

TNF: Cum crezi că a afectat pandemia relația dintre Moldova și UE? Mă gandesc în mod special la închiderea bruscă și foarte strictă granițelor.

DP : Nu cred că criza pandemica a afectat relațiile externe. La noi sunt afectate relațiile externe în funcție de cine e la putere. Dacă este la guvernare o forta pro-europeană, atunci deschiderea este mare față de UE. Dacă la guvernare este o forță cu o orientare pro-rusă, ca în momentul de față, atunci deschiderea mai mare este către Federația Rusă și mai mică față de UE. Din cauza aceasta este foarte complicat să existe o stabilitate în Republica Moldova, pentru că în fiecare 4 ani modul de guvernare se poate schimba radical.

În rest în Statele europene, ca și în Republica Moldova au fost luate măsuri pentru a proteja cetățenii, care au fost bazate pe recomandările specialiștilor. Libertatea de mișcare trebuia limitată pentru a pregăti sistemele medicale pentru a face față pandemiei. Au fost măsuri necesare și justificate.

TNF: Care este viziunea ta asupra relației dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în viitorul apropiat?

DP : Eu sunt optimist în această privință. Văd o deschidere mare și mai primitoare din partea UE cu o atenție sporită față de ceea ce se întîmplă în Republica Moldova. Considerăm că suntem un stat pozitionat strategic și cumva este important ceea ce se întîmplă aici. Cred că prin eforturi comune din partea ambelor părți vom fi mai apropiați de Uniunea europeană.

Sper ca politicienii din Republica Moldova să aibă un plan bine gîndit ca să ajungem la capacitatea de a adera la UE. Acesta este visul a foarte multor oameni din Republică, și sper că o să ajungem în poziția aceasta. Însă pană acolo trebuie sa muncim.

Portofoliu

Vos commentaires
moderare à priori

Attention, votre message n’apparaîtra qu’après avoir été relu et approuvé.

Qui êtes-vous ?

Pour afficher votre trombine avec votre message, enregistrez-la d’abord sur gravatar.com (gratuit et indolore) et n’oubliez pas d’indiquer votre adresse e-mail ici.

Ajoutez votre commentaire ici

Ce champ accepte les raccourcis SPIP {{gras}} {italique} -*liste [texte->url] <quote> <code> et le code HTML <q> <del> <ins>. Pour créer des paragraphes, laissez simplement des lignes vides.

Suivre les commentaires : RSS 2.0 | Atom