Democrația Europeană negată de cei în care aveam încredere
Juuso Järviniemi - Editor Șef pentru The New Federalist
Știu un număr de oameni care nu se simt reprezentați de politicienii din țara lor natală, dar care au un idol în Parlamentul European. Miercuri, Parlamentul ar fi putut să le ofere șansa de a vota pentru cineva ale cărui opinii le împărtășesc. Acest lucru nu a fost acceptat.
În situația actuală, cetățenii unor state mici au doar câțiva membri in Parlamentul European, pe care îi consideră constituanți. Cu o listă transnațională, numărul membrilor din Parlamentul European răspunzători de fiecare cetățean s-ar fi mărit. Pentru milioane, s-ar fi multiplicat. Acest lucru a fost și el respins.
Pentru mulți, listele transnaționale sunt cea mai fascinantă propunere pentru dezvoltarea democrației europene. Uniunea Europeană este un exercițiu în realizarea a ceva ce umanitatea nu a reușit niciodată înainte. Permițând europenilor să aleagă unii din deputații lor la nivel continental ar fi fost exact acest lucru. O constituentă la nivelul EU ar fi un laborator unic pentru un nou tip de campanii politice, un nou tip de democrație. Ar fi dat o nouă savoare alegerilor europene. Miercuri, Parlamentul European ar fi putut vota pentru aceasta. Nu au făcut-o.
Parlamentul European a avut șansa sa, și nu a folosit-o. A fost repetată deseori ideea că noi trăim într-o perioadă unică în istoria europeană, că fereastră oportunităților și reformelor este deschisă. Am ajuns să cunosc Parlamentul European ca o instituție cu viziune spre viitor, o instituție la care pot să mă uit când îmi doresc să mă simt inspirat, când vine vorba de ceea ce europenii pot face împreună ‒ ca instituție în care pot sa îmi pun încrederea pentru rezolvarea problemelor. Acum mă simt dezamăgit, chiar trădat.
Partidul Popular Anti-European
Tobias Gerhard Schminke, Editor Șef pentru treffpunkteuropa
Și încă odată și-a arătat adevărata față: Grupul liberal-conservativ EPP în Parlamentul European (Grupul parlamentar al Partidul Popular European) pune o piedică de natură naționalistă. Membrilor EPP le place să se decoreze în discursuri politice pro-europene, dar când vine vorba de implementarea legislației, atunci acest principiu este aruncat pe fereastră.
Nu trebuie să stai prea mult pe gânduri pentru a găsi exemple recente ce susțin această afirmație: Prim Ministrul bavarez, Horst Seehofer, și Cancelarul austriac și-au închis granițele către sudul European în loc sa lupte pentru Shengen. Prim Ministrul ungar Orban a ignorat legea europeană, făcând opoziție cotelor de refugiați, și a fost primit călduros de partenerii coaliției lui Merkel din CSU. Fostul ministru de finanțe german, Wolfgang Schäuble, care a fost celebrat cu entuziasm in Germania, nici nu a încercat să își convingă colegii de partid de un concept legat de euro care este potrivit pentru viitor și rezonabil din punct de vedere financiar.
Și acum grupul de liberal-conservatori, care ar trebui să fie in fiecare fel o falangă a pro-europenismului de centru-dreapta, s-a opus ca mai puțin de 50 din 751 de locuri să fie determinate de listele transnaționale. Dragă EPP, dacă nu sunteți în starea de spirit pentru federalism sau dacă nu vă pasă de ceea ce se întâmplă continentului nostru, vă rog să nu vă mai prefaceți în viitor. Singurul lucru care este încă pan-european în legătură cu voi este lipsa de concepte și viziune. Este destul de legitim să ne asumăm că EPP a sprijinit respingerea listelor transnaționale cu argumente șubrede din motive legate pur de putere.
Pragurile electorale naționale existente la momentul curent pentru intrarea in Parlamentul European, rănesc în primul rând partidele mici, iar EPP fiind cel mai larg grup, profită cel mai mult. Unde sunt Helmut Kohl, Konrad Adenauer și Winston Churchill ai vremurilor noastre, care creează și dezvoltă, cu inteligență și curaj, Europa ca și conservatori? E clar că nu toți membrii EPP în Parlamentul European sunt interesați de Europa. Dar grupurile pentru care acesta este cazul trebuie să fie mai vizibile în viitor. Altfel, partidele liberal-conservatoare ale EPP-ului vor crea din nou o blocadă politică a Europei.
Membrii ai Parlamentului European falși.
Laura Mercier - Editor Șef pentru Le Taurillon
Membrii ai Parlamentului European, întrebarea a fost simplă…Dacă un membru italian dintr-o familie politică specifică consideră un membru danez din aceeași familie politică ca fiind un străin, atunci cum putem să creăm un sens de comunitate între noi?
Membrii ai Parlamentului European, odată ce sunteți așezați în hemiciclul parlamentului, nu reprezentați doar cetățenii din țările voastre. Voi reprezentați fiecare cetățean european. Cu toate acestea, nu aveți legitimitatea să faceți asta, deoarece doar o minoritate a lor a avut posibilitatea să voteze pentru voi sau împotriva voastră.
Membrii ai Parlamentului European, ecuația era simplă…O listă transnațională ar fi promovat o adevărată dezbatere europeană, fără a fi restrânsă de probleme naționale. O listă transnațională ar fi reprezentat o cale de a dezvolta un spațiu public european. O listă transnațională ar fi fost simbolul de care Uniunea are nevoie, o cheie pentru a aprofunda integrarea noastră în pofida Brexit. Și Uniunea are nevoie de aceste simboluri, progres concret, pentru a fi și mai integrată.
Membrii ai Parlamentului European, voi ar trebui să fiți primii care să înțeleagă cât de urgent și necesar este să aducem cetățenii europeni mai aproape unii de alții, să le arătam că alegerile europene nu sunt orice zi de vot, dar o zi a unor alegeri transnaționale și democratice. Membrii ai Parlamentului European, voi stați în cea mai democratică instituție a Uniunii Europene… cum ați putut sa vă împotriviți consolidării ei? Cum ați putut să votați împotriva unei liste transnaționale când în fiecare zi, cetățenii europeni trăiesc într-un spațiu transnațional fără să realizeze acest lucru, la locul lor de muncă, în călătoriile lor, între prieteni și familie? Prin opoziția creări unei - da, UNEI - liste transnaționale, ați pierdut o șansă unică de a scurta distanța dintre voi și cetățenii pe care se presupune că trebuie sa îi reprezentați în fiecare zi. Dar în ciuda acestor lucruri, mai 2019 sosește rapid, așa că putem vota pentru noi membri care vor fi capabili, sper, să rezolve această ecuație simplă pe care voi tocmai ați picat-o.
Un vot al ipocriziei.
Xesc Mainzer Cardell - Editor Șef pentru El Europeista
Ieri o mare oportunitate de a avansa către o adevărată democrație pan-europeană a fost pierdută. O alianță de grupuri localizată în părți opuse ale spectrului politic a sfâșiat propunerea de a aduce în Parlamentul European 46 de membri aleși direct într-o circumscripție electorală la nivel continental.
Un vot negativ era de așteptat din partea euroscepticilor, cu un argument deja tipic de evita costuri suplimentare. Dar îndrăznesc să spun că o mare dezamăgire a fost respingerea ideii de către stânga unită, care s-a alăturat argumentării anterior menționate. Dar poate cea mai mare dezamăgire a fost alianța împotriva progresului formată de Partidul Popular European care și-a apărat votul împotriva listelor transnaționale pe baza motivului că ar însemna o ’separare’ între reprezentanți și cei reprezentați, care și-ar pierde referințele în parlament. Când un sistem similar de alegeri mixte este folosit în structuri precum Bundestagul german, acest tip de critici nu sunt auzite din partea membrilor EPP-ului din această țară, ceea ce evidențiază clar ipocrizia argumentului.
Cu înfrângerea de ieri, oamenii pierd posibilitatea de a avea mai multe opțiuni de vot la alegerile Parlamentului European, si ne pierdem și efortul constant de a realiza o Europe pluralistă.
Cred că majoritate noastră, a federaliștilor, ne-ar plăcea să avem o Europă cu două camere deliberative pentru reprezentanța populară și teritorială. Dar având în vedere că acest lucru este imposibil azi, nu putem decât să ne resemnăm cu realizarea unor pași mici către o reprezentare directă europeană.
Poate am pierdut azi, dar timpul o să ne pună la locul de drept.
Pas înapoi? Noi nu renunțăm la luptă.
Michal Ekiert - Ofițer International al JEF-Polonia
Votul de astăzi a fost un eveniment important pentru felul în care federalismul este definit in Europa. Mulți dintre noi gândesc că acesta a fost un moment regresiv pentru ideea de unificare, și este cu siguranță concluzia potrivită. Partidul Popular European (EPP) a decis să nu apere interesele ‒ așa cum este afirmat chiar în numele lor ‒ europenilor. În schimb, membrii Parlamentului European din alianța lor au decis să apere naționalista lipsă a unității. Până acum, narațiunea dominantă în tabăra federaliștilor europeni ne-a asigurat de necesitatea succesului listelor transnaționale. Mai mult ca sigur, acest lucru ar constitui un progres fortifiant pentru ideea de comunitate europeană.
Cu toate acestea, luând în considerare diversele sisteme federale deja constituite, mai ales felul în care ei se ocupa de vot, putem găsi ceva pozitiv în acest moment nefericit. În timpul Primei Conferințe Internaționale despre Federalism în Mont Trembolenta în Octombrie 1999, președintele SUA, Bill Clinton a argumentat că federalismul, și identitatea născută de către partizanii acestuia, le permite oamenilor să evite izolarea în state naționale. Este negreșit în corelație cu felul în care federațiile deja existente își aleg reprezentanții.
Look Saba, camera inferioară a parlamentului indian, un amalgam de culturi și limbi, este aleasă prin sistemul „primul care trece” (first-past-the-post). Canada, Statele Unite ale Americii, Brazilia si Argentina își aleg reprezentanții strict pe criterii geografice, fără soluții, reflectând abordarea europeană a federalismului. Ideea și înțelegerea noastră când vine vorba de federalism a fost împinsă înapoi ieri, dar momente ca acesta sunt definitorii pentru fermitatea oricărui ideal. Fiecare ideologie care nu este capabilă de a se adapta la schimbare este menită să se destrame. Astfel, nimic, nici măcar cel mai fățarnic vot în Parlament, nu ne scuză când vine vorba de căutarea a noi căi de a exprima federalismul european.
Suivre les commentaires : |