Președinția română: Ce priorități? Ce provocări?

În luna ianuarie 2019, în cadrul Consiliului Uniunii Europene are loc schimbarea rotativă a președinției. De această dată este rândul României și este o premieră de la intrarea sa în Uniunea Europeană, acum 12 ani.

Statul care prezidează Consiliul are un rol de impulsiune. El trebuie să coordoneze și să prezideze activitățile altor țări. O altă acțiune ar fi elaborarea compromisurilor în caz de dificultăți politice. Privind contextul politic actual, președinția viitoare se anunță în mod special delicată și o să fie evident influențată de către Brexit și alegerile europene din mai.

Prioritățile : O președinție ruptă de provocări interne

Acum 12 ani România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Într-o țară unde numeroase acțiuni trebuiau puse în aplicație, aderarea europeană a fost întotdeauna importantă (de altfel, România era una dintre țările cele mai „eurofile” din UE). Totuși, de ceva timp, relațiile dintre București și Bruxelles s-au tensionat. Motivul este reforma judiciară dorită de către guvernul român.

De fapt, cele trei legi propuse de guvern reduc independența magistraților și presiunea autorităților asupra corupției, motiv pentru care Comisia Europeana a comunicat în favoarea evitării noilor legi pentru stoparea alinierii României cu vecinul său maghiar, care a adoptat politici autoritare. Totodată, activarea articolului 7 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, care ar putea conduce la sancțiuni în caz de “risc vădit de violare gravă de către un stat membru a valorilor europene”, nu este pe ordinea de zi, așa cum a fost cazul față de Polonia.

Fondatoarea ONG-ului Funky Citizens, Elena Calistru, a relatat recent într-un interviu în ziarul Ouest France îngrijorările privind situația politică română. În acest context ea estimează că România ia drumul vecinilor polonezi și maghiari dar la un stadiu mai puțin avansat.

Este de așteptat că în timpul președinției sale, guvernul român va dori să se revină asupra unelor obligațiuni ce le revin Statelor Membre în acest domeniu. Celelalte priorități nu sunt clar definite de către actualul guvern, însă, alte elemente, cu siguranță, vor fi comunicate în timp util. Totodată, este posibil de afirmat că „Europa care protejează” (prioritatea anterioară a președinției austriece) se va depărta de destinația în care ar fi trebuit să fie.

Provocările: o Europa care trebuie să fie solidă

Aceste preocupări par a fi secundare iar anul 2019 se anunță a fi crucial pentru viitorul Uniunii Europene. De asemenea, erioada ianuarie-iunie 2019 se anunță bogată în întorsături.

Există, în primul rând, data fatidică de 29 martie 2019. Ne referim la data ieșirii oficiale a Marii Britanii din Uniunea Europeană, după victoria Leave din iunie 2016. La ora actuală proiectul de acord a rămas în suspans și scenariul Hard Brexit ia pe zi ce trece mai multă putere. Este vorba în special de un eveniment pe care trebuie să îl înțelegem cu precauție, căci are un puternic impact mediatic atât asupra cetățenilor cât și asupra agenților economici. Acest eveniment va constitu,i de asemenea, o bază pentru alegerile europene din mai 2019.

Din 22 până în 26 mai, cetățenii europeni vor fi chemați la vot pentru a alege deputații europeni (aceste alegeri se fac o dată la 5 ani). Criza migrației, problemele de angajare sau chiar politica publică europeană au dat nașterea unui val pe care navighează partidele politice defavorabile Uniunii. Ultimele tendințe ilustrează aceste preocupări cu un grad ridicat de euroscepticism. Acest fapt este cu atât mai îngrijorător cu cât deputații au un rol important în cadrul instituțiilor europene. Ei elaborează, aduc amendamente și votează propuneri legislative, examinează propunerile de directive și de regulamente comunitare elaborate de către Comisia și Consiliul Uniunii.

În sfârșit, discuțiile ulterioare pe baza bugetului Uniunii Europene sunt cealaltă provocare a acestei președinții. Este vorba despre un moment aprig dezbătut de către statele membre, căci atingând în mod direct suveranitatea proprie, în special cea financiară. De asemenea, e necesar să începem de acum a pregăti programele Horizon 2020. În acest început de an Europa va intra într-o nouă zonă de turbulențe. Vom avea nevoie de o președință română exemplară pentru a menține pe linia de plutire idealul european. Facem referință la o chestiune de supraviețuire.