Social-democrații ratează șansa de a obține președinția Comisiei Europene după Brexit

În urma Brexit-ului și a impredictibilității politice din cele 27 de state rămase, componența viitoare a legislativului European se va schimba radical. Cu toate acestea, Partidul Popular European (Creștin-Democrat), din care actualul Președinte al Comisiei, Jean-Claude Junker, face parte, pare a rămâne cel puțin la fel de influent, asta în timp ce 80% dintre europeni declarându-se pro-europeni.

PPE păstrează președinția Comisiei

Conform proiecției Europe Elects, Partidul Popular European pare a rămâne cea mai influentă formațiune politică din Parlamentul European, în ciuda faptului că va înregistra pierderi masive în rândul numărului de euro-deputați. Conform sondajelor, în 2019 grupul creștin-democrat va obține 179 de mandate, în loc de 217 câte are în prezent.

În cazul în care Consiliul European va apela la sistemul Spitzenkandidaten pentru desemnarea viitorului Președinte al Comisiei, atunci mai mult ca sigur acesta va veni din rândul PPE. Soarta lui Junker în fruntea Comisiei este incertă, acesta având puternici contracandidați din rândul colegilor săi, Michel Barnier – negociatorul șef al Brexit-ului și Jyrki Katainen – fost prim-ministru al Finlandei și actual Vice-președinte al Comisiei și Comisar pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate.

Social-Democrații și Brexitul - sfârșitul unui vis

În urma votului pe care europenii îl vor da în 2019, grupul S&D din Parlamentul European va înregistra și el pierderi în rândul deputaților săi, așteptându-se ca aceștia să obțină 141 de locuri, cu aproape cincizeci de fotolii mai puțin decât în prezent, acesta fiind rezultatul pierderilor din Europa continentală și din Marea Britanie, partid fără de care socialiștii și-au luat adio de la visul de a obține poziția centrală din Parlamentul European și implicit președinția Comisiei Europene. Faptul că PPE nu este reprezentat în Marea Britanie și în Irlanda de Nord, îi face pe creștin-democrați să nu se teamă prea tare de pierderile cauzate de Brexit.

ALDE, la un pas de dezmembrare?

Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), condus de flamandul Guy Verhofstadt pare a avea un viitor incert. Dacă nou-înființatul La République En Marche va decide să se alăture grupului liberal, ALDE ar urma să își dubleze numărul de euro-deputați, în ciuda pierderii unui mandat britanic. Astfel, formațiunea ar urma să obțină 113 locuri în viitorul legislativ, față de 68 câte are în prezent.

Cu toate acestea, se pare că Președintele Franței are alte planuri, acesta dorind să înființeze un nou grup parlamentar care să reunească toate forțele federaliste din Uniunea Europeană, o parte importantă din ALDE putând trece în tabăra lui Emmanuel Macron. Conform lui Manuel Müller, cunoscut futurolog al schimbărilor de la nivelul Parlamentului European, mai multe formațiuni politice s-ar putea alătura lui Macron. Astfel, partidele liberale din Franța, Spania, România (USR, fără ALDE), Olanda (D66), Belgia, Suedia (Liberalerna), Austria și Luxemburg ar putea contribui la formarea grupului lui Macron. În urma acestei predicții, Europe Elects consideră că viitorul grup ar putea obține 56 de fotolii în noul Parlament ales, fără a lua în calcul posibilele plecări din rândul social-democraților, al verzilor și PPE. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, aripa moderată a ALDE ar rămâne cu 57 de mandate din care o bună parte ar fi formate din reprezentanți ai partidelor liberale din Cehia (ANO), Germania (FDP) și Olanda (VVD).

Brexit lovește în conservatorii europeni

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni este format, în prezent din partide ultra-conservatoare, creștin-fundamentaliste și anti-federaliste, numărând în prezent 74 de euro-deputați. În urma Brexit-ului, conservatorii vor pierde a treia poziție în ierarhia grupurilor parlamentare, urmând a obține aproximativ 42 de mandate. Cea mai mare masă de parlamentari ar urma să fie pierdută tocmai din cauza dispariției conservatorilor britanici din viitorul Parlament European.

Cu toate acestea, există posibilitatea ca grupul conservator să nu mai existe în urma viitoarelor alegeri, toate acestea din cauza regulilor parlamentului European care spun că pentru a fi recunoscut, un grup parlamentar trebuie să fie format din minimum 25 de euro-deputați din șapte țări membre. Chiar dacă în prezent anchetele sociologice arată că grupul ar urma să primească în rândurile sale membrii din 10 state europene, soarta grupul ECR este incertă.

Europa Libertății și Democrației Directe își așteaptă sfârșitul

Populiștii europeni, deși par puternici, își așteaptă sfârșitul. Dreapta populistă ar putea strânge 58 de euro-deputați, în timp ce stânga ar urma să obțină 61. Însă cu toate acestea, grupul de dreapta a pierdut teren în fața stângii, existând posibilitatea ca aceștia să nu aibă șansa de a forma un grup parlamentar, Mișcarea 5 Stele moderându-și pozițiile politice din ultima vreme, adoptând o poziție mai de grabă pro-europeană, decât una radicală în favoarea disoluției Uniunii Europene. Mai mult, partidul condus de Di Maio a încercat să flirteze cu ALDE, purtând negocieri intense în direcția afilierii cu formațiunea lui Verhofstadt.

În luna mai, Europe Elects a arătat că EFDD ar putea obține în 2019 un singur mandat venit din Estonia, majoritatea partidelor afiliate EFDD exprimându-și interesul de a se alătura formațiunii lui Marine Le Pen. Printre acestea se numără AfD din Germania și Suedezii Democrați.

Extrema dreaptă își consolidează poziția

Grupul de extremă-dreapta condus de Marine Le Pen ar urma să-și întărească poziția în viitorul legislativ, ajungând la 47 de mandate, în loc de 37 câte are în prezent. Opt țări europene ar urma să-și trimită reprezentanți în grupul lui Le Pen, dintre care Spania și Slovacia ar trimite câte un reprezentant. Cu toate acestea, dispariția EFDD ar urma să salveze grupul extremist.

Grupul Verzilor / Alianța Liberă Europeană va rămâne un grup minoritar

Format din partidele pirat, din formațiunile separatiste europene și din Partidul Agricultorilor Lituanieni, grupul Verzilot / EFA ar urma să obțină aproximativ 32 de mandate în urma alegerilor de anul viitor, cu 14 mandate mai puțin, în ciuda dispariției a 6 mandate din Regatul Unit. Astfel, partidele ecologiste din 12 țări ar urma să își trimită la Bruxelles 26 de membrii, Partidul Pirat Ceh 3, agricultorii lituanieni 3, iar separatiștii catalani un singur reprezentant.

12 euro-deputați ar putea rămâne neafiliați. Aceștia provin din rândul partidelor extremiste și din partidul satiră DIE PARTEI.

20 de deputați ar urma să rămână independenți, aceștia fiind membrii ai formațiunilor croate ZVI ZID și MOST, FdI din Italia, Kukiz’15 din Polonia, USR din România, Sme Rodina din Slovacia și LMS din Slovenia. Aceste partide se poziționează pe centru-dereapta eșichierului politic.

Comportamentul electorilor

Privind distribuția intențiilor de vot, grupul PPE ar urma să obțină 20,5 procente din voturile europene (neschimbat față de intențiile de luna trecută), fiind întrecut de social-democrați, care au obținut o cotă de încredere de 21%, în creștere cu +1,5 procente.

Grupul ALDE este cotat cu o intenție de vot de 13%, în scădere cu 1%, în timp ce Conservatorii și Reformiștii Europeni se bucură de 10,5 procente din încrederea votanților. Grupul populist EFDD este cotat cu 8%, în timp ce succesul Lega Nord îi aduce lui Marine Le Pen și grupului său 7%. Stânga Europeană / Stânga Verde Nordică strânge 8 procente în intenția de vot, iar Verzii rămân în jurul procentajului de 4,5%. Independenții ar urma să reprezinte 2 procente din viitorul legislativ european.