România și UE. Dimensiunea socială în câțiva indicatori

, de Mădălin Blidaru

România și UE. Dimensiunea socială în câțiva indicatori

Proiectul european s-a remarcat încă de la începuturile sale pe dimensiunea economică. Partea drepturilor sociale a fost marginală, multe critici la adresa Uniunii Europene venind din zonele mișcărilor și formațiunilor politice de stângă, unde agenda socială este una clară de cele mai multe ori.

Acest lucru nu înseamnă că a fost neglijată de restul, ci mai degrabă că nu a fost prioritizată, chiar dacă au fost suficiente puncte de această natură în perioada crizei economice. Reacția față de acestea a venit mai degrabă prin soluții naționale, chiar dacă a fost și o presiune pe instituțiile europene. Spania, Italia, Grecia sunt exemple de acest caz și sunt exemplele care au arătat că lipsa unei abordări integrate europene asupra dimensiunii sociale poate naște reacții eurocritice, eurosceptice și chiar anti-europene.

Cazul alegerilor prezidențiale din Franța din 2017, unde dimensiunea socială a fost intens adusă în discuție de candidații eurosceptici a venit într-un moment potrivit, întrucât acest subiect era deja pe agenda europeană, iar temele principale au fost reluate și de candidatul care a afișat o agendă pro-europeană, președintele Emmanuel Macron.

În Europa de Est, reacția anti-europeană în contextul crizei nu a fost atât de vizibilă. Pe de o parte, statele nu avuseseră decât câțiva ani de la aderare, reacția la măsurile de austeritate a fost asumată de partide relativ pro-europene, iar pe plan economic lucrurile au mers bine, cu excepția unor cazuri izolate pe o perioadă de câțiva ani.

Europenizarea politicilor sociale prin Pilonul european al drepturilor sociale

Dimensiunea socială a revenit în atenția cu ocazia Pilonului european al drepturilor sociale, prezentat pe 26 aprilie 2017, după o dezbatere pe tema formei și conținutului acestuia care a durat mai bine de un an. Pe 17 noiembrie 2017, liderii europeni reuniți în cadrul Summitului de la Göteborg au adoptat Proclamția privind Pilonul european al drepturilor sociale, un set de douăzeci de principii și drepturi din sfera muncii pentru care există asumare politică acum.

Proclamația structurează aceste drepturi și principii pe trei domenii: egalitate de șanse și acces pe piața muncii, condiții de muncă echitabile, protecție socială și incluziune socială. În setul asumat prin Proclamația Pilonului european al drepturilor sociale se află dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, dreptul la remunerare egală pentru muncă egală, sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă, condiții de muncă sigure și adaptabile, salarii echitabile care să asigure un trai decent, reiterarea principiului dialogului social, principiul echilibrului între viața profesională și cea personală, dreptul copiilor la protecție împotriva sărăciei, dreptul la un venit minim, indemnizații de șomaj adecvate pentru o perioadă rezonabilă, ori sprijinul pentru accesul la servicii de bază de calitate pentru toată lumea, incluzând apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale.

Ca reflectare imediat în politicile publice, o evaluare a dimensiunii sociale a fost formulată în cadrul semestrului european, cadrul de coordonare a politicilor economice între statele membre ale Uniunii Europene. În martie 2018, Comisia Europeană a venit cu o propunere de regulament privind înființarea Agenției Europene a Muncii și cu o propunere de recomandare a Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători.

2007-2017. Cum a evoluat o serie de indicatori privind situația socială din România?

În al doisprezecelea an de apartenență la Uniunea Europeană, putem să evaluăm impactul aderării României asupra cetățenilor pe plan social. Ce s-a întâmplat în această perioadă?

1. Procentul populației aflate într-o stare de deprivare materială severă a scăzut de la 38% în 2007 la un procent provizoriu de 19,4% la nivelul anului 2017. Deprivarea materială severă este descrisă ca neputința de a plăti patru dintre următoarele elemente: chiria, creditul ipotecar sau facturile la utilități; căldura adecvată în casă; plăți neașteptate; consumul de carne sau proteine în mod regulat; televizorul; vacanța; mașina de spălat; mașina; telefonul.

2. Procentul populației care a urmat cu succes o formă de educație terțiară a crescut de la 13,9% în 2007 la 26,3% în 2017.

3. Rata ocupării a crescut de la 64,4% la 68,8%, fiind vorba de rata persoanelor între 20 și 64 de ani care au lucrat în săptămâna anterioară ca procent din populația totală.

4. Procentul populației active între 15 și 64 de ani a crescut de la 63% la 67,3%.

5. Venitul brut real ajustat al gospodăriilor era în 2015 de 122% din cel de la nivelul de referință 2008.

6. După ce a crescut puternic în perioada de criza, procentul persoanelor care sunt în stare de sărăcie și lucrează a scăzut de la 17,4% în 2007 la 17,2% în 2017.

7. Populația în risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut de la 47% în 2007 la un procent provizoriu de 35,5% în 2017.

8. Procentul celor care părăsesc prematur sistemul de educație și formare (18-24 de ani) a crescut de la 17,3% la 18,1%.

9. Decalajul ocupării în funcție de sex a crescut de la 13,1% la 17,1%.

10. Cheltuielile guvernamentale pentru protecție socială ca procent din PIB au crescut de la 9,9% în 2007 la 11,6% în 2016, cele mai mici din UE după Irlanda și Lituania. Procentual, cele pentru educație s-au aflat în scădere. În sănătate, au crescut de la 3,6% la 4%.

Datele de mai sus reprezintă o selecție a celor disponibile pe portalul Eurostat cu privire la dimensiunea socială. Reprezintă o evaluare generală a perioadei amintite, timp în care a fost și perioada de criză. Rămâne de văzut impactul după politicile inspirate de Pilonul european al drepturilor sociale, o chestiune complicată ținând cont de faptul că este un domeniu în care competențele aparțin statelor membre.

Vos commentaires

moderare à priori

Attention, votre message n’apparaîtra qu’après avoir été relu et approuvé.

Qui êtes-vous ?

Pour afficher votre trombine avec votre message, enregistrez-la d’abord sur gravatar.com (gratuit et indolore) et n’oubliez pas d’indiquer votre adresse e-mail ici.

Ajoutez votre commentaire ici

Ce champ accepte les raccourcis SPIP {{gras}} {italique} -*liste [texte->url] <quote> <code> et le code HTML <q> <del> <ins>. Pour créer des paragraphes, laissez simplement des lignes vides.

Suivre les commentaires : RSS 2.0 | Atom